Anunţuri
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin Directia Generala de Dezvoltare Rurala - Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014 -2020 informeaza beneficiarii si potentialii beneficiari cu privire la masurile de mediu si clima aplicate în anul 2017 pe terenurile agricole. Masurile de dezvoltare rurala adresate utilizatorilor de terenuri agricole care faciliteaza acordarea unor plati anuale, pe hectar suprafata agricola pentru compensarea totala sau partiala a costurilor suplimentare si pierderilor de venit suportate de fermieri se regasesc în Masura 10 -  Agro Mediu si clima. Masura 11 - Agricultura ecologica si Masura 13-  Plati pentru zone care se confrunta cu constrângeri specifice

Pentru informatii detaliate accesati link-ul:
http://www.madr.ro/pndr-2014-2020/implementare-pndr-2014-2020/masuri-de-mediu-si-clima.html
- ♦ -
Principii jurisprudenta CEDO -  1.04.2017
- ♦ -
Formularul informatic P4000 privind inventarul centralizat al bunurilor
- ♦ -
Programe Guvernamentale pentru IMM
- ♦ -
Program cu finantare externa PA 05 – Eficienta Energetica

- ♦ -
MAI diversifica modalitatile de plata a taxelor pentru eliberarea pasapoartelor si a permiselor de conducere*

semnificatia codurilor meteo
»
Judeţul Cluj » Monografia judeţului Cluj » Localităţile Judeţului

Localităţile Judeţului

a)   Municipiul Cluj - Napoca

            Stravechi centru de cultura si civilizatie romîneasca, municipiul Cluj - Napoca este situat în centrul judetului Cluj si se întinde pe o suprafata de 179,5 Kmp pe vaile Somesului Mic si Nadasului,  cu unele prelungiri pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii. Spre sud-est ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al Feleacului. Înconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu înaltimi între 500 si 700 m, aspectul lui îmbraca forma unei adevarate cetati.
            Ca asezare umana, fiinteaza din comuna primitiva, dar ca localitate importanta apare în epoca dacica cu denumirea de Napoca, fapt mentionat în lucrarile geografului Ptolomeu. În epoca romana, beneficiind de pozitie geografica favorabila si de resurse bogate, localitatea se dezvolta mult fiind ridicata la rangul de municipiu, iar apoi la cel de colonie. “Colonia Aurelia Napoca“,  a devenit pentru un timp resedinta procuratului Dacia Porolissensis.
            Documente din secolul al XI - lea atesta existenta asezarii sub numele de Culus. In anul 1267 orasul trece în proprietatea episcopilor din Transilvania, dar este scos de sub dominatia acestora în anul 1316 de catre regele Carol Robert si în 1337 devine civitas (oras medieval) cu dreptul de a avea pecete proprie. La începutul secolului al XV - lea este ridicat la rangul de oras cu chei, se construiesc ziduri noi care închid o suprafata de 45 ha, populatia localitatii ridicîndu-se la aproximativ 5000 locuitori. Totodata se îmbogatesc constructiile arhitecturale, unele pastrîndu-se pîna în zilele noastre.
            În secolele care au urmat, Clujul a cunoscut o continua dezvoltare multifunctionala devenind cea mai importanta asezare urbana a Transilvaniei.
            Populatia municipiului numara 294906 locuitori la 1 iulie 2003, reprezentînd 43,1% din populatia judetului si 65,0% din totalul celei urbane.
            Conform recensamîntului din 18.03.2002 populatia municipiului era de 317953 locuitori, avînd urmatoarea structura: 79,4 % romîni, 19,0 % maghiari, 1,0 % rromi, 0,2 % germani, 0,1 % evrei, 0,3 % alte nationalitati, iar dupa religie 69,2 % sunt de confesiune ortodoxa, 12,2 % reformata, 5,5 % romano-catolica, 5,8 % greco-catolica, 2,6 % penticostala, 1,1 % unitariana , 1,2 % baptista, 0,3 % adventista , 1,5 % alte religii , fara religie 0,2%, 0,2 % ateista si 0,2 % nedeclarata.   
            Agricultura detine o suprafata de 9940 ha din care 4933 ha arabil, 2725 ha pasuni, 965 ha fînete,1317 ha livezi si pepiniere pomicole. Culturile preponderente sunt: cereale pentru boabe, cartofi, legume si plante pentru nutret.
            În 2003 existau în municipiu  12102 de gospodarii ale populatiei care detineau terenuri si desfasurau activitati agricole.
            Un loc aparte în structura unitatilor agricole, de larg interes pentru agricultura, îl ocupa Statiunea de cercetare si productie pomicola si Statiunea didactica si experimentala, ambele subordonate Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
            În sectorul zootehnic, efectivele de animale ca si productia animala, au o pondere scazuta în totalul judetului, lipsind unitatile reprezentative de profil.
            Municipiul are acces direct la magistralele feroviare si rutiere care-l traverseaza, situatie ce asigura legaturi lesnicioase atît pentru calatori cît si pentru marfuri, nu numai cu capitala si principalele centre ale tarii ci si cu exteriorul. La acestea se adauga facilitatile oferite pentru traficul intern de aeroportul situat în limita de est a hotarului municipiului.
            Transportul urban este asigurat de o retea de 342 km strazi, din care 261 km modernizate, linii de 152,6 km pentru autobuze, 48,9 km pentru troleibuze si 26,4 km pentru tramvaie, deservit de 225 autobuze, 101 troleibuze si 56 vagoane de tramvaie. În ultimii ani au luat o mare extindere serviciile prin sistemul taximetrelor, preponderent în sectorul privat.
            Activitatea comerciala se desfasoara printr-o  vasta retea de unitati, în marea lor majoritate cu capital privat. În functie de profil, unitatile comerciale sunt alimentare, nealimentare, universale si mixte.
            La aceasta retea se adauga cele 5 piete agro-alimentare unde se desfac nu numai marfuri prezentate de producatorii agricoli individuali ci si ale unor mici meseriasi, precum si o gama variata de produse, prioritar provenite din import. Piata reprezentativa este situata în zona centrala a orasului, ca parte componenta a Complexului comercial  “ Mihai Viteazul” .
            Asezat la încrucisarea unor drumuri de interes national si international, municipiul Cluj - Napoca a constituit în permanenta un centru de atractie turistica atît datorita monumentelor apartinînd trecutului istoric cît si bogatei activitati cultural- stiintifice favorizata de inestimabile valori gazduite în muzee si biblioteci de rezonanta nationala, de existenta teatrelor dramatice si lirice, cu larga audienta si pe plan international si nu în ultimul rînd de existenta Gradinii botanice - asezamînt de notorietate europeana, în incinta careia se afla si un valoros muzeu botanic.
            Cazarea turistilor este asigurata printr-o retea formata din 17 hoteluri  (2000 locuri), 1 motel (16 locuri)  si 1 campinguri (86 locuri), 5 vile turistice (231 locuri).
            În domeniul gospodariei comunale, municipiul dispune de o retea de distributie a apei potabile ce se întinde pe o lungime de 426 km, canalizarea publica pe 334 km iar lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale masoara 418 km.
            Fondul locativ era alcatuit, la 31 XII 2003, din 116026 locuinte (cu o suprafata locuibila de 4480,1 mii mp), din total un numar de 113755 locuinte constituie proprietate privata, 2271 proprietate publica si apartinînd unor organizatii. Delimitate de cai de comunicatie sau de detalii naturale din teren, s-au conturat 13 cartiere - unitati urbanistice complexe ce constituie zone de referinta cu cladiri al caror regim de înaltime variaza de la nivelul de parter pîna la 10 etaje. Se disting astfel cartierele : Zorilor, Manastur, Grigorescu, Gheorgheni, Central, Andrei Muresanu, Marasti  etc.
            Învatamîntul se desfasoara în 160 unitati din care 65 gradinite de copii, 31scoli pentru învatamîntul primar si gimnazial, 43 licee de diferite profiluri, o scoala de arte si meserii, 10 scoli postliceale si 6 institute de învatamînt superior de stat la care se adauga 4 universitati private.
            Populatia scolara din învatamîntul de stat a fost alcatuita în anul scolar 2003 - 2004 din 7700 copii în gradinite, 48741 elevi din care : 24812 în scoli generale, 17149 în licee, 4787 în   scoli de arte si meserii, 51 în scoli de maistri si 1942 în scoli postliceale, precum si din 58443 studenti, din care 5088 studenti înscrisi la cele 4 universitati private.
            Procesul instructiv educativ este asigurat de 7747 cadre didactice, din care : 596 în gradinite, 2034 în învatamîntul primar si gimnazial,  1519 în licee, 122 în scoli de arte si meserii, 34 în scoli  postliceale si 3442 în învatamîntul superior.
            Municipiul Cluj -Napoca este totodata si un important centru de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica. Aici îsi desfasoara activitatea o serie de  institute si filiale ale unor institute centrale, încadrate cu un personal de înalta calificare. Temele abordate în cadrul acestei activitati au avut ca obiective printre altele : largirea gamei resurselor materiale, tehnici si tehnologii în constructii de masini, electrotehnica, electronica si mecanica fina, constructii , agricultura, industria alimentara si silvicultura, fizica aplicata, metrologie, precum si solutii pentru o seama de probleme cu caracter socio-uman si ecologic.
            Centru marcant de cultura, municipiul Cluj - Napoca are ca principale elemente de propagare cele 2 teatre dramatice, 2 opere, 2 teatre de papusi, 4 case de cultura (Casa Municipala de Cultura, Casa Universitarilor, Casa de Cultura a Studentilor si Casa Tineretului) Orchestra Filarmonica, reteaua celor 6 muzee : de arta, al farmaciei, istorie a Transilvaniei, al satului, mineralogiei si zoologic. Un loc aparte îl ocupa Gradina Botanica, a doua ca importanta în Europa, autentic tezaur botanic, cu un  variat numar de plante, unele dintre ele foarte rare. Tabloul cultural clujean trebuie completat cu prezenta celor trei mari biblioteci : Biblioteca Centrala Universitara “Lucian Blaga“ cu valoroase carti unicat, Biblioteca Academiei si Biblioteca Judeteana “Octavian Goga”, precum si cu casa memoriala  “Emil Isac“ etc.
            Viata spirituala a municipiului este sustinuta si prin  aparitia permanenta a unor numeroase titluri de ziare si reviste, prin tiparirea unei game variate de carti, de catre casele de edituri, cît si prin activitatea studiourilor teritoriale de radio si televiziune, a posturilor private de radio si a posturilor zonale de televiziune prin cablu.
            Ocrotirea sanatatii populatiei  este asigurata de 2721 medici, 482 stomatologi si 3717 cadre medii sanitare prin activitatea de profil desfasurata în 15 spitale - din care 3 private, o policlinica de stat si 6 policlinici private, 1 dispensar în sectorul de stat si 136 de cabinete private medicale, 225 cabinete stomatologice private si  80 laboratoare medicale de tehnica dentara, care acopera majoritatea specialitatilor de resort.
            Bogatia activitatilor culturale si spirituale, arhitectura, ce îmbina armonios vechiul cu noul în aspectul urbanistic, monumentele si vestigiile istorice care atesta existenta pe aceste locuri, din timpuri trecute, a unei civilizatii si culturi înaintate, ca si valorile materiale si spirituale create pîna în prezent, prin pricepere si eforturi comune de cei ce locuiesc urbea, situeaza municipiul Cluj - Napoca în rîndul oraselor de talie europeana.
 

b)   Municipiul Dej

            Municipiul Dej - situat în nord-estul judetului, la confluenta Somesului Mic cu Somesul Mare- se întinde pe o suprafata de 109 kmp si se afla la încrucisarea unor importante cai de comunicatie, ferate si rutiere, prin care se leaga de Cluj, Baia Mare, Satu Mare, Deda, Bistrita, Vatra Dornei. Vatra veche a municipiului acopera o parte din terasele inferioare ale luncii Somesului, în timp ce periferiile se ridica pe povîrniturile dealurilor din jur pîna la 250 m altitudine dînd Dejului aspectul unui veritabil amfiteatru.
            Prima  atestare  documentara  dateaza  din  anul  1061, dar  asezarea   este  cunoscuta   înca  din vremea romanilor care foloseau sarea exploatata la Ocna Dej . În perioada medievala aici s-a dezvoltat un important centru mestesugaresc fiind vestite breslele taietorilor si carausilor de sare, ale dubalarilor, cizmarilor, croitorilor, macelarilor si olarilor.
            Populatia municipiului se cifra la 1 iulie 2003 la 39718 locuitori, fiind al treilea oras ca marime din judet.
            La recensamîntul din 18 martie 2002, populatia era de 38437 locuitori, din totalul populatiei 18723 erau barbati si 19714 femei. Dupa nationalitate la recensamîntul populatiei si locuintelor din 18 martie 2002, 85,0 % erau romîni, 14,1 % maghiari si 0,9 % alte nationalitati. Dupa confesiuni 75,8 % erau ortodocsi, 11,7 % reformati, 4,1 % greco-catolici, 2,9 % romano-catolici, 3,7 % penticostali, 1,8 % alte confesiuni, atei, fara religie sau nedeclarata.
            În economia municipiului, preponderenta este industria. Dintre principalele ramuri ale activitatii industriale din zona mentionam : productia de hîrtie, mobila, materiale refractare, sare, plasa de sîrma. Unitati reprezentative sunt : S.C.Somes, S.C.Samus Mex, S.C. Refrabaz si Salina Ocna Dej.Unele  din produsele amintite sunt cautate si bine apreciate atît în tara cît si în strainatate.
            Activitatea agricola se desfasoara pe 6177 ha din care : 3065 ha arabil, 235 ha livezi, 1751 ha pasuni si 1126 ha fînete; în cea mai mare parte, aceasta activitate, în 2003, a fost organizata de un numar de 4785 de gospodarii ale populatiei care detineau terenuri.
            Transportul urban dispune de o retea stradala care însumeaza 131 km, din care 63 km. modernizata.
            La 31 XII 2003 numarul de locuinte din perimetrul municipiului a fost de 14325 din care 13998 proprietate privata, 327 proprietate publica si apartinînd unor organizatii. Ca dotare urbanistica mentionam existenta a 108,5 km retea de distributie a apei potabile, 70,5 km retea de canalizare si 137,4  km conducte de distribuire a gazelor naturale.
            În anul scolar 2003/2004 la dispozitia celor 7204 elevi sunt puse 4 licee, din care: “Andrei Muresanu” ,  “Alexandru Papiu Ilarian” , liceul de constructii, o scola de arte si meserii si 9 scoli primare si gimnaziale. Peste 1308 copii prescolari primesc educatie în 16 gradinite. Corpul didactic cuprinde 575 profesori, învatatori si educatoare, dintre acestia, 143 fiind profesori în cele 4 licee.
            În domeniul artei si culturii amintim manifestarile Casei municipale de cultura, ale asociatiilor culturale, cele peste 100000 volume ale Bibliotecii municipale, si peste 18000 exponate ale Muzeului municipal si Galeriei de arta. La acestea se adauga activitatile a 1 cinematografe, 2 cluburi si un camin cultural.
            Ocrotirea sanatatii este asigurata de doua spitale teritoriale cu 586 paturi, 2 dispensare medicale de stat , 5 cabinete medicale private  si 11 cabinete stomatologice deservite de personal medico-sanitar si auxiliar bine calificat, 2 depozite farmaceutice private.
            În sfera protectiei sociale functioneaza o cresa si o cantina de ajutor pentru nevoiasi.
            Ca obiective turistice sunt de mentionat : Casele memoriale  “Dr. Teodor Mihali” si “Dr. Alexandru Vaida Voevod”, biserica reformata - constructie gotica din secolul al XV -lea, Baile Ocna Dej care dispun de un lac ce a luat nastere în cavitatea unei foste ocne - indicate în tratarea bolilor aparatului locomotor, asteniei, debilitatii si rahitismului- iar în zone limitrofe municipiului pot fi lesne vizitate : Monumentul  “Bobîlna“ închinat martirilor rascoalei taranesti din 1437 - 1438, castrul roman de la Casei, ruinele cetatilor dacice si feudale de la Ciceu, Biserica lui Stefan cel Mare de la Vad, manastirile de la Nicula si Rohia, zona Magoaja, locul de obîrsie a vestitului haiduc Grigore Pintea Viteazul s.a.
            La dispozitia turistilor se afla o unitate hoteliera( “Rex-Parc”) cu 135  locuri de cazare.

c)   Municipiul  Turda           

            Situat în partea de sud a judetului pe valea Ariesului inferior, municipiul Turda ocupa o suprafata de 91,6 kmp., la întretaierea drumurilor nationale : Bucuresti - Turda - Oradea, Turda - Cîmpia Turzii - Tîrgu Mures, Turda - Cîmpeni - Abrud.
            Ca resurse naturale, dispune de calcar, gips, marne, argile si balast. Pe timpuri a fost exploatata sarea.
            Pozitia geografica favorabila, resursele naturale si lunca fertila a Ariesului au asigurat, din cele mai vehi timpuri, conditii avantajoase de trai pentru populatia zonei.
            Urme ale vietii se pastreaza din cele mai vechi timpuri - atestate de descoperirile arheologice din Cheile Turzii, dar ca localitate mai importanta este cunoscuta din epoca daca si apoi cea romana sub numele de Potaissa. În anul 168 împaratul Marcus Aurelius aduce aici Legiunea a V-a Macedonica, asezarea fiind ridicata la rangul de municipium, apoi la cel de colonie, acordîndu-i-se si Jus italicum  (dreptul italic), adica un regim juridic ca al locuitorilor din peninsula italica. Impozantul castru militar, care domina - prin pozitie si marime - orasul, concentreaza populatia care va continua sa traiasca în localitate si dupa parasirea Daciei de catre romani.
            Pentru prima data asezarea este mentionata cu numele de Turda în anul 1075.
            La 1 iulie 2003, populatia municipiului a fost de 58571 locuitori, din care 28199 barbati si 30372 femei, ocupînd locul al doilea pe judet. La recensamîntul din 18 martie 2002 populatia municipiului a fost de 55887 locuitori, din care 26771 barbati si 29116 femei. Dupa nationalitate, la recensamîntul din 18 martie 2002, 84,9 % erau romîni, 10,1 % maghiari, 4,8 % tigani si 0,2 % alte nationalitati.
            Dupa religie, 80,1 % erau ortodocsi, 1,9 % romano-catolici, 3,5% greco-catolici, 6,6 % de religie reformata, 1,9 % unitarieni, 2,9 % penticostali, 3,1% de alte confesiuni, atei, fara religie sau nedeclarata.
            Municipiul Turda, pe lînga faptul ca este un important centru industrial al judetului, este dezvoltat si sub aspect comercial, cultural, edilitar, exercitînd si functii turistice si balneo-climaterice.
            Ramurile industriale cu pondere semnificativa sunt : materialele de constructii (ciment, var, ipsos, prefabricate din beton, produse din material plastic pentru constructii), sticlarie (sticlarie de menaj, sticle si borcane), izolatori de înalta si joasa tensiune si alte piese electroizolante din ceramica.
            Principalii agenti economici industriali sunt:S.C. Cimentul, Izocer, Casirom, Electroceramica, Turdeana si Turdapan.
            Activitatea agricola se desfasoara pe o suprafata de 6969 ha din care 5132 ha arabil, 1143 ha pasuni, 515 ha fînete, 123 ha vii si pepiniere viticole si 56 ha livezi si pepiniere pomicole. Culturile mai importante sunt : cereale pentru boabe (grîu si porumb), plante pentru nutret, legume, cartofi si sfecla de zahar.
            În municipiu pe lînga cele 6490 gospodarii ale populatiei care detineau terenuri agricole îsi desfasoara activitatea o statiune de cercetari agricole profilata pe probleme legate de sectorul vegetal.
            O retea stradala însumînd 100 km asigura circulatia în interiorul localitatii, mijlocita de un parc de 63 autobuze.
            La 31 decembrie 2003 fondul locativ cuprindea 20648 locuinte din care 19725 proprietate privata, 923 proprietate publica si  proprietate unor organizatii.
            Ca dotare edilitara sunt de mentionat : 120 km retea de distributie a apei potabile, 61 km retea de canalizare si 126km conducte de distribuire a gazelor naturale.
            În domeniul învatamîntului functioneaza 16 gradinite, 9 scoli primare si gimnaziale, 5 licee, din care liceul “Mihai Viteazul” de veche traditie. Populatia scolara în anul 2003/2004 este alcatuita din 1486 copii prescolari si 9524 elevi. Corpul didactic cuprinde 80 educatoare si 644 profesori si învatatori.
Ocrotirea sanatatii este asigurata printr-un spital cu profil general, 1 dispensar medical, si 31 cabinete medicale private. Medicamentele sunt distribuite populatiei prin 12 farmacii, din care 1 de stat (la spital) si 11 private.
            Reteaua unitatilor cultural-artistice cuprinde : teatrul dramatic, 1 cinematograf, 23 biblioteci, din care biblioteca municipala cu un bogat fond de carte, muzeul de istorie, casa memoriala “Dr. Ioan Ratiu“( conducatorul delegatiei memorandistilor) si gradina zoologica.
            Cu monumentele istorice si cu împrejurimile sale pitoresti, municipiul Turda constituie o atractiva zona turistica, de odihna si tratament.
            Dintre obiectivele turistice pot fi mentionate :
            - Casa principilor, construita în secolul al XV -lea ;
            - Biserica romano-catolica ridicata în jurul anului 1500;
            - Biserica reformata din Turda Noua, care dateaza din aceasi perioada;
            - Monumentul ridicat pe locul unde a fost ucis voievodul Mihai Viteazul;
            - Statiunea balneara cu ape si namol ce poseda proprietati terapeutice în diferite afectiuni;
            - Gradina zoologica amenajata în vecinatatea bailor;
            -     Cheile Turzii, impozanta creatie a naturii, opera de milenii a pîrîului Hasdate.
           
Capacitatea de cazare se compune din 2 hoteluri cu 152 de locuri.

               

 d)  Municipiul Cîmpia Turzii

            Municipiul Cîmpia Turzii - situat în sud-estul judetului, pe drumul national Turda - Tîrgu Mures, se întinde pe o suprafataa de 23,8 kmp.
            Ca asezare  este o localitate urbana  relativ noua. În actualul perimetru, existau înainte de primul razboi mondial doua sate : Sîncrai si Ghiris-Aries a caror existenta dateaza din secolul al XII-lea. Prin contopirea celor doua localitati - dupa unii istorici, în 1918, dupa altii, în 1925 - a luat fiinta orasul cu denumirea actuala.
            Ca resurse naturale sunt de semnalat argile si marne pentru caramizi si în apropiere, gazul metan.
            Populatia municipiului la 1 iulie 2003 a fost de 27728 locuitori, din care 14125 femei.
            La recensamîntul din 18 martie 2002, populatia municipiului a fost de 26823 locuitori, din care 13078 de sex masculin si 13745 de sex feminin.
Dupa nationalitate, la recensamîntul din 18 martie 2002 87,0 % erau romîni , 8,2 %  maghiari,  4,7%  rromi si  0,1% alte nationalitati.
            Din punct de vedere al religiei, 81,4 % erau ortodocsi, 1,4 %  romano-catolici, 2,4 % greco-catolici,  7,1 %  reformati, 3,3 %  penticostali, 4,4 %  alte confesiuni.
            Pîna la începutul deceniului al V-lea, localitatea avea un caracter predominant agrar. În prezent, datorita marelui combinat metalurgic - cu pondere importanta în industria metalurgica a tarii - orasul a dobîndit functia aproape exclusiv industriala.
            Ca trasatura dominanta a localitatii este faptul ca întreaga activitate - în principal economica - graviteaza în jurul S.C.”Industria Sîrmei” SA  unde lucreaza cea mai mare parte a populatiei active.
          Suprafata agricola apartinatoare orasului cuprinde 1688 ha, formata din teren arabil 1254 ha, pasuni 372 ha si fînete 59 ha; activitatea în acest domeniu, în 2003, a fost efectuata de catre 3585 gospodarii ale populatiei.
            În privinta transportului feroviar si rutier trebuie precizat ca localitatea este traversata atît de magistrala 300 a cailor ferate cît si de soseaua nationala  E 15 care asigura iesirea din tara pe ruta Cluj - Napoca - Oradea - Bors.  Din aceasta din urma exista o ramificatie de drum judetean care duce spre Viisoara - Triteni - Frata.
            Transportul auto interurban este efectuat de societatea “Trans - Aries” care asigura legaturile între Cîmpia Turzii si localitatile rurale pe o raza de 31 km, destinate în cea mai mare parte transportarii muncitorilor la si de la “Industria Sîrmei”.
            Circulatia în interiorul localitatii se realizeaza pe o retea stradala ce însumeaza 44 km.
            Ca dotare edilitara sunt de mentionat : 49 km retea de distributie a apei potabile, 49 km retea de canalizare si 57 km de conducte pentru distribuirea gazelor naturale.
            Fondul locativ este constituit din 9400 locuinte, din care 8976 proprietate privata, 424  proprietate publica si a unor organizatii.
            Reteaua de învatamînt cuprinde 9 gradinite, 3 scoli primare si gimnaziale, 2 licee .          
            În învatamîntul prescolar sunt cuprinsi 870 copii, iar în celelalte tipuri de scoli sunt cuprinsi 4512 elevi.
            Procesul instructiv- educativ este asigurat de 48 educatoare si 273 învatatori si profesori.
            Pentru ocrotirea sanatatii populatiei, functioneaza un spital, 1 dispensar, 6 farmacii privatizate.
            Sub aspect cultural municipiul dispune de o casa de cultura si 8 biblioteci.


e)  Municipiul Gherla

            Orasul este asezat în partea de nord si nord-est a judetului, pe malul drept al Somesului Mic, la intersectia dintre Cîmpia Transilvaniei si Podisul Somesan si se întinde pe o suprafata de 36,3 kmp.
            Din punct de vedere administrativ, apartin de oras si localitatile Baita, Silivas si Hasdate.
            Prima atestare documentara dateaza din anul 1291.
            Dupa cucerirea Daciei de catre romani, aici a fost construit un castru si s-a stabilit garnizoana unei cohorte. La mijlocul secolului al XVI-lea a fost construita o cetate de aparare, atribuita cancelarului Gheorghe Martinuzzi si a fost numita “Cetatea cea noua“. La 1785 cladirea a fost transformata în închisoare prin Decret imperial, primind numele de “Carcer principatae Transilvaniae”. În prezent functioneaza în aceasta cladire Penitenciarul Gherla.
            Spre sfîrsitul secolului al XVII-lea, armenii cer împaratului Leopold I dreptul de a se stabili pe aceste locuri si de a construi un nou oras alaturi de vechiul tîrg romînesc, ceea ce li se acorda în anul 1700. În acel an a fost pusa piatra de temelie a noului oras care va purta numele de Gherla, atestat înca din anul 1291. Colonizarea intensa a armenilor a oficializat - numele localitatii de “Armeniopolis”.
            Începînd cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea Gherla a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale din Transilvania, aici functionînd Seminarul teologic greco-catolic Preparandia mutat de la Nasaud, si mai multe tipografii care au facilitat aparitia presei periodice romînesti, cu mare rol în actul unionist.
            La 1 iulie 2003, populatia municipiului era de 22898 locuitori, din care 11218 de sex masculin si 11680 de sex feminin.
La recensamîntul din 18 martie 2002 era de  24083 locuitori, din care 12681 de sex masculin si 11402 de sex feminin.
            Pe nationalitati, la recensamîntul din 2002 populatia orasului se grupeaza astfel : 19243 (79,9%) romîni, 4086 (17,0%) maghiari, 657 (2,7%) romi, celelalte nationalitati : germani , evrei , bulgari , armeni, aromîni si albanezi avînd prezente nesemnificative.
            Dupa religie, 17498 (72,7%) sunt ortodocsi, 862 (3,6%) de confesiune romano-catolica, 1415 (5,9%) greco-catolica, 3231(13,4%) reformata, 462 (1,9%)penticostali, 128 (0,5%) adventisti, celelalte confesiuni, ateii, cei fara religie si cu religie nedeclarata neavînd relevanta.
            Activitatea industriala se desfasoara în urmatoarele unitati principale : SC “Sortilemn” profilata pe productia de furnire estetice, placi aglomerate din lemn, piese de mobilier, “Somvetra” produce sticlarie pentru menaj si articole din semicristal, “Prodvinalco” produce în principal spirt, “Produse Ceramice” produce caramida si Fabrica de mobila a Ministerului de Interne care produce mobila în special pentru export.
            Activitatea agricola în 2003, s-a desfasurat într-un numar de 2357 gospodarii ale populatiei si este organizata pe o suprafata de 2585 ha din care 1090 ha arabil, 1034 ha pasuni, 450 ha fînete, 11 ha livezi. Culturile principale sunt : cerealele pentru boabe, cartofii si legumele.
            Sub aspectul organizarii urbane, orasul cuprinde un nucleu central, bine conturat, si o retea stradala, în general dreapta, în lungime totala de 53 km.       
            Transportul urban este asigurat  prin  3 linii de autobuze.
            Ca dotare edilitara, orasul are o retea de distributie a apei potabile care însumeaza 50 km, retea de canalizare în lungime de 36 km si 52 km conducte de distribuire a gazelor naturale.
            Fondul locativ, la sfîrsitul anului 2003, detinea 7829 locuinte, din care : 7653 proprietate privata si 176 proprietate publica si a unor organizatii.
            Sistemul de învatamînt cuprinde 14  de unitati din care : 9 gradinite, 2 scoli primare si gimnaziale, 2 licee de traditie : “Petru Maior” si “Ana Ipatescu” .
            În reteaua scolara sunt cuprinsi : 713 copii în gradinite, 2383 elevi în scoli generale, 1117 elevi în cele 2 licee si 521 elevi în scoala de arte si meserii.
            Corpul didactic este format din 47 educatoare si 260 profesori si învatatori.
            Orasul dispune de un spital mixt (adulti si pediatrie) si 1 dispensar.
            În domeniul culturii sunt de mentionat : o casa de cultura, 1 cinematograf, 6 biblioteci si 1 muzeu de istorie care are la baza un mic muzeu al comunitatii armenesti.
            Din punct de vedere turistic prezinta interes biserica armeano-catolica, constructie de mari proportii ridicata în secolul al XVIII-lea , în stil specific clasicismului.
                De asemenea, statiunea balneara Baita, cu ape sulfuroase, bicarbonate, slab sarate folosite în cura externa si un bazin în aer liber si casute tip camping. În oras exista si un hotel cu 24 locuri .

 

f)  Orasul Huedin           

            Huedinul, cel mai mic oras al judetului, este situat în partea de vest a acestuia, pe o întindere de 61 kmp la altitudinea de 556 m, adapostita de masivul Vladeasa care atinge înaltimea de 1838 m. Asezat într-o depresiune larga a Muntilor Apuseni, strabatuta de rîul Crisul Repede, orasul este traversat de magistrala rutiera Bucuresti - Cluj - Oradea si de cea feroviara cu acelasi parcurs. Din punct de vedere administrativ orasul include si localitatea Bicalatu.
            Dovezi arheologice, lingvistice, numismatice si artistice atesta existenta unei vieti continue pe aceste locuri de peste 2500 ani, asezarea jucînd, de-a lungul istoriei, rolul unui loc de tîrg dar si de popas sau “hodina”, cum spun taranii, fapt ce acrediteaza concluzia ca de aici deriva numele orasului.
            Prima atestare documentara dateaSza din 1332 cînd, într-un registru papal este amintit “preotul Marcu din satul Huedin” care trebuie sa achite 14 grosi drept dijma papala. De asemenea, un document din 1399 precizeaza ca domnul Tarii Romînesti, Mircea cel Batrîn poseda “un domeniu întins al cetatii Bologa numita si cetatea Huedin”.
             La 1 iulie 2003 populatia orasului era de 9901 locuitori, 4819 de sex masculin si  5082 de sex feminin.
Populatia orasului la 18 martie 2002 era de 9439 locuitori, 4559 de sex masculin si 4880 de sex feminin.
Dupa nationalitate la recensamîntul populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002, 5518 erau romîni, 3067 maghiari, 847 romi, 3 germani si 4 alte etnii. Dupa religie 5756 erau ortodocsi, 2904 reformati, 328 penticostali, 168 romano-catolici, 122 greco-catolici, 71 baptisti si 90 de alte confesiuni.
            În agricultura, activitatea  s-a desfasurat în 2003 în cadrul a 2068 gospodarii ale populatiei. 
            În structura, terenul agricol cuprinde : 1872 ha teren arabil, 1221 ha pasuni, 1050 ha fînete, 15 ha vii si pepiniere viticole si 60 ha livezi si pepiniere pomicole.
            Terenul agricol este utilizat pentru productia de cereale pentru boabe (grîu - secara, porumb), cartofi, legume si plante pentru nutret.
            În domeniul gospodariei comunale sunt de retinut : reteaua stradala însumînd 22 km, cea de distributie a apei potabile cu o lungime de 29 km si de canalizare cu lungimea de 15 km.
            Spatiul de locuit se compune în 2003 din 3275 locuinte, 3211 din acestea fiind proprietate privata ,64 proprietate de stat si a unor organizatii.
            Sanatatea populatiei se asigura prin : 1 spital teritorial cu 165 paturi, 1 dispensar. Pentru protectia sociala exista o unitate de ocrotire pentru copii.
            Reteaua de învatamînt cuprinde 10 unitati din care : 5 gradinite, 4 scoli primare si gimnaziale si  1 liceu.
            Populatia scolara este compusa din 316 copii în gradinite si 1845 elevi din scolile generale si liceu.
            Activitatea din gradinite este îndrumata de 17 educatoare, iar procesul de învatamînt scolar este asigurat de 143 profesori si învatatori.
            În oras exista o casa de cultura si 3 biblioteci din care una publica.
            Orasul dispune de un hotel cu 38 de locuri. Ca obiectiv turistic este de interes Biserica reformata, constructie din secolul al XV-lea si  zona de agrement spre cabana Vladeasa (1430m altitudine) sub culmea Bihorului, la care se poate ajunge prin Sîncraiu si Rogojel.




Contact


Adresa: Bulevardul 21 Decembrie 1989, Nr. 58, Cluj-Napoca
Tel.: +40.264.503.300
Fax: +40.264.591.637
E-mail: prefectura@prefecturacluj.ro
Telefoane si persoane de contact [click aici]
PROGRAM  DE LUCRU CU PUBLICUL
 Luni, Marti, Miercuri, Vineri - 8.00-16.30      Joi - 8.00-18.30

PROGRAM DE AUDIENTE  FOND FUNCIAR
Joi - 10.00-14.00
   Practica studenti 
 

   LiniaVerde AntiCoruptie:
   0800 806 806 (apel gratuit)

   Telefonul Consumatorului


   Harta Interactiva a Judetului Cluj
© 2016 Toate drepturile sunt rezervate Prefecturii Cluj Harta site  |  
Localitatile Judetului